1. Conform celor indeobste cunoscute, in anul 449 i.h. Roma isi codifica obiceiurile juridice, consemnandu-le pe XII TABLE de bronz. Legile au fost expuse cateva decenii, dar la inceputul sec.IV i.h. tablele de bronz au fost distruse in incendiu. Sic! Chiar toate ? „Totusi, gratie nenumaratelor reconstituiri … dispozitiile sale ne sunt, in linii generale cunoscute”. Reprodus din Emil Molcut – Drept Privat Roman.

2. In acest context ne punem urmatoarele intrebari:
a). In ce limba au fost scrise textele Legilor celor XII Table ?
b). Incendiul a fost oare un pretext ce a generat posibilitatea editarii legilor in noua limba, ce avea a fi consemnata de istorie drept „limba latina” ?
c). De ce oare obiceiurile dacilor, ajunse pana la noi, sunt atat de putin studiate si uneori sunt chiar ocultate – cu toate ca Institutul de Etnografie face eforturi mai mult decat laudabile ( vezi si Atlasul Etnografic Roman de Ion Ghinoiu ) pentru punerea in valoare a acestora – in timp ce obiceiurile altora sunt atat de generos recunoscute si folosite ca izvor comportamental ?

3. Revenim la una din consideratiile de mai sus pentru a accentua semnul de intrebare ce l-am relevat si cu alte prilejuri; cu privire la ce fel de limba vorbita se utiliza in acea perioada ( si nu a fost limba latina despre care populatiile de pastori si agricultori din arealul roman nu aveau habar ) din moment ce solii dacilor sositi la Roma au putut ( exprimandu-se in graiul lor ) sa fie perfect intelesi de membrii Senatului Roman si viceversa ?

4. Cu toate ca in decursul timpului ne-am adresat, cu mult respect, unor institutii – pe care le consideram mai mult decat serioase – precum UNESCO, MINISTERUL CULTURII, ACADEMIA ROMANA, PARLAMENTUL ROMANIEI si altele, sugerand ca ar fi momentul unei dezbateri nationale pe problemele mai mult decat serioase ce tin de originea si gradul ridicat de civilizatie al stramosilor nostri, nu avem manifestari in plan national pe aceasta tema. Oare de ce ? Se doresc a exista doar aparitii singulare ( ce pot fi usor dezavuate daca unii vor considera ca necesar) cum ar fi cele ale unor impatimiti ca domnul Gabriel Gheorghe si altii cativa, putini, ce sa acopere problematica ? Noi consideram a fi gresita o asemenea abordare !

Anunțuri