Ianuarie 2012


1. Din informatiile furnizate de catre domnul Dan Romalo in cartea sa CRONICA GETA APOCRIFA PE PLACI DE PLUMB ? la pagina 27, deducem ca au fost mai multe sute de placi din plumb cunoscute ca fiind PLACILE DE LA SINAIA. In prezent la Institutul de Arheologie Vasile Parvan  se mai afla circa 30 de placi din plumb din cele cateva sute. In concluzie ce s-a intamplat cu placile ce nu s-ar mai afla pe nicaieri ?

Ce ne poate spune despre acest fapt domnul Dan Romalo, doamna Aurora Petan, domnul Dumitru Manolache, domnul Alexandru Vulpe, exregele Mihai, printul Paul, printul Duda, conducerea Academiei Daco-Romane si conducerea Academiei Romane ?

2. De ce dupa ultimul pusnic de la Schitul Sfanta Ana – Sinaia, monahul Inochentie, decedat in anul 1877, locatia a fost parasita ?

Barbu Catargiu fost prim-ministru ii aducea anual o haina noua monahului Inochentie pana la moartea sa cu toate ca ” aurul ti s-a stricat”. Oare de ce ?

3. Cate dintre placile din aur  si copiile  din plumb ale acestora , din tezaurul  de la Sinaia, au ajuns in strainatate, unde si cand ? Ce ne poate spune domnul Dan Romalo, conducerea Institutului Vasile Parvan si exregele Mihai in legatura cu aceasta situatie ? In eventualitatea ca placile au fost trimise in strainatate, se pune si intrebarea legitima, unde s-ar putea afla actele insotitoare ?

4. Biserica Ortodoxa Romana ( BOR ) care a pastrat probabil vremelnic unele placi de aur din tezaurul de la Sinaia si pastreaza copii in plumb, poate sa ne precizeze cate placi au fost depozitate la Manastirea Sinaia pana cand, cine le-a preluat, cine le are si in ce locatie se afla acum ?

 Herodot, Dio Cassius, Dio Chrisostomus  si altii au lasat inestimabile dovezi despre geto-daci. Majoritatea  documentelor insa nu s-au pastrat.  Trebuie insa remarcat faptul ca la Institutul de Arheologie „Vasile Parvan” din Bucuresti se mai pastreaza aproximativ 32 de placi de plumb inventariate, cunoscute sub numele de „PLACILE DE LA SINAIA”. Aceste placi scrise in limba vechilor geto-daci, limba pelasga,  fac parte din Arhiva  Regatelor Geto-Dacice,  ca marturii incontestabile ale autoritatii statului Geto-Dac.
 
Informatiile de pe placi sunt cu atat mai valoroase cu cat ele ne dezvaluie continutul unor evenimente,  documente, asezari ale vremii        ( aliante, intelegeri, contracte intre regate si imperii, planuri, harti, ritualuri, denumiri, nume de conducatori, zeitati, preoti, regi, generali, strategii, tezaure, transporturi, obiective, palate, cetati, armate, culturi, animale, vegetatie etc). Toate acestea sunt prezentate intr-o ordine desavarsita cu detalii esentiale pentru acea vreme. Nimic din continutul placilor nu contrazice marturiile din documentele ramase de la marii istorici ai vremii, ci mai mult, vin sa completeze in detaliu fapte certe.
 In acest context nu intelegem inversunarea reprezentantilor de la Institutul de Arheologie ” Vasile Parvan” din Bucuresti care atribuind acestor placi calificativul de ” falsuri”, realizate de  somitati ale stiintei romanesti ( ori Hasdeu, ori Densusianu, ori Heliade Radulescu) oculteaza studierea informatiilor aflate pe aceste placi; dar chiar si asa placile trebuiau sa constituie o componenta de valoare inestimabila a operei acelui autor.
 Este greu de crezut faptul ca cele 32 de placi detinute de Institutul de Arheologie  ar fi putut sa fie creatia unei somitati a stiintei romanesti, dar cu atat mai greu de crezut este faptul ca somitatea ar fi creat aproximativ  80 de placi,  prezentate in fotografiile din cartea  domnului ing. Dan Romalo „Cronica geta apocrifa pe placi de plumb?”. Toate acestea sunt si mai greu de crezut daca tinem cont ca Tezaurul de la Sinaia ar fi fost mult mai mare, circa 514 placi (candva probabil de aur) dintre care jumatate placi mari (aproximativ un mp.). 
 Consideram ca este momentul a afla adevarul consemnat pe placi, ce constituie documente istorice  relevante.