1. Prin scrisoarea Domnului Serban Ursu, Secretarul General al UNESCO Romania, suntem instiintati ca se doreste demararea unei campanii publice (pe baza de coeziune, incredere si efort comun) pentru salvarea vechilor cetati dacice. Sa fie intr-un ceas bun! Noi vom oferi tot sprijinul! Si de la Guvernul Romaniei sunt semne incurajatoare, context in care relevam faptul ca directia relatii publice din cadrul Secretariatului General al Guvernului ne face cunoscut ca problematica prezentata de noi a fost trimisa “spre informare si analiza Ministerului Culturii, Culterlor si Patrimoniului National”. Framantarilor noastre (ale grupului Discover Dacia) l-i s-a dat curs si de catre Academia Romana. Ii multumim, si pe aceasta cale, Domnului Presedinte Academician Ionel Haiduc.

2. Consideram a fi, mai mult decat nimerit, ca prin eforturi comune, intr-un parteneriat public-privat, a se realiza si pune la dispozitia marelui public, un “Muzeu al Daciei” care sa contina o selectie a celor mai valoroase artefacte, descoperite pe teritoriul Vechii Dacii, aflate acum pe teritoriul Romaniei si in alte muzee ale lumii (ce au beneficiat atat de prestigiu, cat si material de pe urma acestei stari de fapt. Ex. Kunsthistorische/Viena, Louvre/Paris, Archaeological Exhibition of the Hungarian National Museum/Budapesta, Vatican s.a.).

Un astfel de muzeu care sa cuprinda artefacte originale (sau copii ale acestora ) ar putea beneficia, pe suport informatic, de imagini ale unora din acele foarte valoroase piese descoperite pe teritoriul Romaniei, care deocamdata nu se regasesc in patrimoniul national. Desigur aceasta ar putea sa se constituie ca un prim pas, care firesc ar trebui urmat de celalalt pas, si anume solicitarea de restituire, asa cum au procedat si alte tari cu istorie si patrimoniu valoros (vezi Grecia, Egipt s.a.). Pentru materializarea acestor idei ar putea sa fie utilizate si fonduri europene, nu-i asa?

3. Ca dovada a faptului ca lumea civilizata este preocupata de problematica, si spre exemplificare, vom face doar o scurta referire la celebrul Zahi Hawass, care anunta faptul ca anul viitor 12 tari se “vor reuni la Cairo (Egipt), pentru a alcatui o “lista de dorinte” care sa cuprinda obiectele raspandite in lumea intreaga a caror restituire o vor cere pe cale oficiala” (a se vedea si revista Historia nr. 97, ianuarie 2010).

Consideram ca se impune ca Romania sa nu lipseasca de la aceasta reuniune, drept pentru care rugam factorii abilitati a face toate diligentele necesare.

4. Detine Academia Romana o harta sau un nomenclator a tuturor Cetatilor Dacice din perioada 40 i.e.n.- 110 e.n., acestea au si anexe ce sa prezinte ce locatii Romane s-au suprapus peste Cetatile Dacice ? Si, detine Academia si anexe ce sa prezinte suprapunerea Cetatilor (Oraselor) Medievale peste locatii Romane nascute pe Cetatile Dacice ? S-au perpetuat ele pana astazi si in ce stadiu se afla ? Pentru a va fi mai usor de inteles va intrebam noi : ce evolutie  a avut in timp, pana astazi, in sensul celor de mai sus, Alba Iulia, Deva, Ilia, Roman etc.

5. Tot de la Academia Romana am dori si cate un raspuns mai concret in legatura cu mai multe aspecte, cum ar fi:

– situatia prezentata de noi, despre culturile Cucuteni si Gumelnita eliminate din arealul romanesc in Atlasul Ramo,

– despre coiful de aur descoperit cu prilejul sapaturilor efectuate in anul 1960 la Portile de Fier,

– si despre Cavalerul Dac in armura descoperit la Cugir,

– precum si sabia cu maner de aur descoperita la Gradistea Muncelului ( Sarmizegetusa ),

– care este istoria evenimentelor ce au avut loc in decursul timpului la Biserica San Nicoara de la Curtea de Arges.

6. Starea deplorabila a muzeelor de istorie din Romania, (care in plus nici macar nu expun unele din piesele de valoare exceptionala – a se vedea Cavalerul Dac in Armura descoperit la Cugir, ce probabil se gaseste in depozitele muzeului de la Alba Iulia) aflate in antiteza cu modul in care se prezinta muzeele vecinilor nostri (ex: Ungaria Muzeul Aquincum, sau Austria – Kunsthistorisches Museum Vienna ) care isi propun chiar o rescriere a adevarurilor istorice (pagina 219 din ghidul muzeului Aquincum) folosind preponderent exponate ce au fost descoperite in Romania, pe teritoriul vechii Dacii ( a se vedea Lista Siturilor din ghidul muzeului – anexa), nu naste pentru cei indrituiti – cum ar fi administratie, organe/organisme abilitate sau Academia Romana – nici un semn de intrebare?


7. Cum sa ne explicam faptul ca publicatia “Guide to the Archeological Exhibition of the Hungarian National Museum”, care precizand ca nenumarate obiecte descoperite in Romania (Apahida, Dumbraveni, Felnac, Gornesti, Cluj-Napoca, Ghindari, Targu Mures, Sinnicolaul Mare, Graniceri, Dumbravioara, Nadab, Sarasau, Simleul Silvanie, Totesti, Zalau pe teritoriul vechii Dacii), se mandreste cu faptul ca acestea fac apanajul Muzeului National Ungar, dar aceasta abordare nu starneste nici o reactie din partea istoricilor si arheologilor nostri care detin informatii despre aceste aspecte, ce de fapt ar releva contributia noastra la cultura si civilizatia Europeana ?

8. Stimate Domnule General Emil Strainu,

Daca afirmatiile dumneavoastra, din cartea “Statueta Blestemata”, ce le regasim la pagina 166, aliniatul 3 si 4 (“Dosarul cu planurile siturilor … Astfel reusesc acesti hoti sa mearga la punct ochit, punct lovit, pe un teritoriu atat de mare”) sunt sustinute de dovezi irefutabile, de ce nu aduceti faptele la cunostinta institutiilor abilitate cu atributiuni specifice?

9. In zonele cu delta ale marilor fluvii au luat nastere marile civilizatii (vezi Nilul, Istrul, etc). Aceste civilizatii s-au extins catre izvoarele cursurilor de apa, drept pentru care au luat nastere o multitudine de cetati. Daca despre cele amplasate pe Nil aveau o multitudine de informatii, de ce in legatura cu cele generate de cultura milenara nascuta in zona dacica, a deltei vechiului Istru nu avem informatii atat de detaliate ? Cand au disparut aceste cetati si datorita caror cauze? Au fost cauze naturale sau aceste cetati au fost distruse in razboaie?

10. Daca dacii nu ar fi dobandit un inalt grad de cultura si civilizatie ar fi putut realiza spectaculoasele lucrari genistice, de infrastructura si de spatiu rafinat construit, ce au dainuit pana astazi?

11. Care este motivul pentru care dacii au batut moneda Utilizand ca moneda “Kosonul “, este de mirare faptul ca Muzeul Militar din Bucuresti nu detine o mare colectie ( tezaur ) de Kosoni !

12. Adresam , pe aceasta cale, rugamintea ca Ministerul Apararii sa se implice in recuperarea, tezaurizarea si expunerea  colectiilor de Kosoni care ar putea releva date esentiale despre acele vremi.

13. Deoarece stindardul national al dacilor era un dragon, simbol initiatic, nu este oare firesc a intreba daca nu care cumva membrii Ordinului Dragonului – al carui membru a fost si tatal lui Vlad Tepes – nu au fost (si poate sunt inca) acei cunoscatori ai adevarurilor transcendentale, ce isi au originea in spatiul pe care se manifesta spiritualitatea stramosilor nostri daci ?!?

14. Dupa cucerirea si ocuparea unei parti din Dacia de catre Imperiul Roman, care era ponderea persoanelor cu cetatenie romana fata de populatia bastinasa pe acel teritoriu ?

15. Legiunile Romane care au cucerit Dacia, erau formate din buni vorbitori de limba latina ?

16. Este foarte curios faptul ca in toate Dictionarele Limbii Romane aparute pana acum … nu se pomeneste despre nici un cuvant ca ar fi de origine DACICA. Oare de ce ?

17. Considerand ca firesc faptul ca Guvernele din perioada Regelui Carol I, sa fi lasat posteritatii informatii concludente ( documente si nu numai ) si de o mare insemnatate istorica, cu privire la lucrarile si descoperirile din zona Podul Neagului / Izvor / Sinaia.  Adresam rugamintea catre Academia Romana si Guvernul Romaniei de a face cunoscute marelui public aceste documente deoarece au trecut mai bine de 125 de ani de la producerea lor.

18. Din comoara descoperita la Sinaia de Regele Carol I mai faceau parte si alte obiecte in afara tablitelor ?

19. Ce a facut regele Carol I cu tezaurul pe care l-a descoperit la Sinaia ?

20. De ce Episcopul Ghenadie a fost transferat la Manastirea Caldarusani si de ce ulterior a fost sustinut de Regele Carol in dezvoltarea manastirii?

21. Din ce surse a aflat domnul Romalo Dan faptul ca tablitele de aur de la Sinaia, descoperite de Regele Carol I, au fost topite pentru a se finanta Razboiul de Independenta din 1877?

22. Cand au fost predate copiile in plumb ale tablitelor de aur de la Sinaia catre Instututul de Arheologie si de catre cine ?

23. Este evident faptul ca unele tablite (de la Sinaia) sunt de fapt intelegeri (contracte) intre doua parti, doua imperii, intelegeri ce sunt uneori convenite la cel mai inalt nivel, de catre un numar similar de reprezentanti ai fiecarei parti. In acelasi timp credem ca asa dupa cum afirma si Dl. Stefanoski, este mai mult decat probabil ca matritele (in care erau turnate tablitele) erau uneori folosite si pentru multiplicarea unor texte pentru alt gen de suport precum piele sau alte materiale.

24. Fortificatiile cu valurile de pamant de la Iarcuri – Jadani – Cornesti, din Judetul Timis, Banat – Romania, de dimensiuni impresionante, sunt inca un izvor de cercetare si de informatii care ar elucida istoria zonei.

25. In tumulul de la Lapus (dar si in alte necropole) au fost gasite si vase de cult. Ce contineau acestea?  Unde se pastreaza continutul acestora?

26. A fost intocmita pana acum o harta a gorganelor aflate pe teritoriul Romaniei? In acest context ar fi interesant sa aflam si punctul de vedere al Academiei Romane precum si al Academiei Daco-Române in legatura cu aceasta problematica!

27. Apropos! Despre Sfinxul din Bucegi ce se mai stie? Suntem cantonati in aceeasi convingere ca acesta a aparut datorita vantului si ploii, sau au aparut informatii noi?

28. Sfinxul din Bucegi este structura megalitica ?

29. Care este simbolistica Sfinxului din Bucegi in cultura vechilor daci ?

30. In opinia dumneavoastra, care este motivul pentru care Mihail Eminescu a scormonit adanc in legatura cu aspectele de inalta cultura si spiritualitate din vechea Dacie?

31. De ce ultimele cuvinte ale marelui Eminescu scrise pe nisipul din curtea spitalului , in ajunul mortii sale, in ospiciul Şuţu, sunt următoarele:  ’Iisus Christos – Regele Daciei” ? Ce stia oare? De ce si cum a murit in anul 1889, la varsta de aproape 40 de ani?

Cu foarte multa bucurie relevam faptul ca prin prisma preocuparilor similare ale unor impatimiti de istorie adevarata din intreaga lume, unele din intrebarile noastre isi gasesc sau incep sa gaseasca raspunsurile.

Ca atare va semnalam, pentru inceput, cateva stradanii ce s-au materializat pentru marele public, ca si pentru noi, in comunicari de inalta acuratete.

Astfel in acest areal am circumscrie informatiile cuprinse in “The Arch Of Constantine” aparute la adresa:

http://www.rome101.com/Topics/ArchConstantine/

si cele din reportajul “Urme romanesti in Marea Britanie, dacii de la capatul lumii” publicat in revista “Formula AS” Nr. 842, 24-31 Oct 2008 sub semnatura D-lui. Bogdan Lupescu.

http://www.formula-as.ro/2008/842/societate-37/dacii-de-la-capatul-lumii-10366

precum si pe cele prezentate in blogul “Kogaion” sub inalta autoritate a Domnului Gabriel Gheorghe, laureat al Academiei Romane. (http://oceanospotamos.wordpress.com/2008/10/19/imperiul-geto-dacic-2/)

Va promitem sa revenim in curand cu alte intrebari si semnalari interesante pe blogul nostru Discover Dacia.

Fiind sfarsit de an, uram prietenilor nostrii si tuturor celor care ne-au contactat, un calduros La Multi Ani!

Anunțuri