Aprilie 2009


1. Deoarece este atestat istoric faptul ca pe insula situata in Marea Neagra, in apropierea apelor Dunarii, insula careia in literatura greceasca i se spunea LEUCE (adica ALBA), a existat intr-o epoca pretroiana, cel mai important monument al acelei lumi, ce era considerat  templul lui Apollo Hyperboreul, considerati ca acest templu, si civilizatia acelei lumi, a avut un rol crucial in civilizatia Europei ?

2. Inca din antichitate este atestat faptul ca Thetis, mama lui Achile, ucis la Troia de catre Paris, a ingropat cenusa fiului sau in insula LEUCE (ALBA) adica la gurile Dunarii in actuala Insula Serpilor. Oare de ce ?

3. Grecii considerau ca cei mai vechi oameni de pe pamant au fost PELASGII. Primul om, PELASG si alaturi de el PROMETEU se confunda cu istoria Pelasgilor si a omenirii, Leaganul pelasgilor a fost intre Dunarea de Jos si Carpati. In acest context, putem considera ca DACII erau urmasii PELASGILOR, iar noi suntem urmasii PELASGILOR si a DACILOR?

4. Avand din vedere, atestarea documentara a PELASGILOR in HYPERBOREEA, putem explica existenta GORGANELOR, TUMULILOR, a SFINXULUI si a altor STRUCTURI MEGALITICE, ca modelari naturale  ale vantului si ploii, sau sunt reprezentari legendare ale culturii megalitice si traditiilor locului care apoi s-au regasit ca replici sau similitudini pe alte actuale continente?

5. Limba vorbita de PELASGI – atestata de istorici ca limba vorbita in Europa, Asia si Africa, considerata limba barbara, este precursoarea limbii Getilor si Dacilor despre care se spune ca vorbeau o limba barbara latina, foarte asemanatoare limbilor vorbite de TRACI, SARMATI, MACEDONENI, GRECI, LATINI SI altii – este fundamentul limbilor pamantului. Nu este oare firesc a considera ca noi, ca urmasi ai PELASGILOR si DACILOR, suntem pastratorii acelui fond de limba pelasga si ca nu ne tragem de la ROMA, si ca de fapt ei, romanii, sunt o ramura, dar mai indepartata decat noi a PELASGILOR, ei avand un statut asemanator cu al GRECILOR?

6. Hiperboreenii, sunt considerati de greci ca fiind, ospitalieri, blanzi, superstitiosi, religiosi, foarte buni luptatori si razboinici cand se impunea, dar si poeti si filosofi. In Hyperboreea, gradul ridicat de civilizatie, transmis pe toate caile, de catre pelasgi inainte de „roirea acestora”, catre urmasi si preluat cu mult respect, de catre acestia, a facut ca dacii sa posede cunostinte deosebite in legatura cu activitati multiple si eterogene, cum ar fi de exemplu extragerea si prelucrarea aurului, pastoritul, arta razboiului, arhitectura, relatii comerciale, activitate diplomatica, religie, si multe altele, fapt ce le confera un ascendent de mare anvergura fata de vecini sau dusmani. Putem considera ca acest urias fond de cunostinte si civilizatie este pierdut ?

7. Inca din cele mai vechi timpuri, in Hyperboreea, indeletnicirea cresterii animalelor, in special a oilor, necesita ca „tehnologiile locului” sa ofere pastorilor „inzestrare” corespunzatoare, pentru ca acestia sa se poata confrunta cu succes cu toti pradatorii: lupi, ursi, banditi, si altii. Era aceasta o sursa de formare a unor elite de luptatori care in decursul istoriei au oferit exemple notabile, cum ar fi: REGALIAN, SPARTACUS si altii ?

8. Deoarece Romanii au privit permanent, cu igrijorare catre DACIA, unde in acea perioada folosirea armelor, si razboiul se constituiau ca „indeletnicire” pentru DACI, nici CEZAR nu si-a materializat dorinta de a ataca DACIA, si nici BUREBISTA  nu a profitat de haosul in care se trezeste ROMA dupa asasinat, drept pentru care putem considera ca istoria ar fi putut sa fie cu totul alta daca cei doi mari barbati nu ar fi murit aproape concomitent ?

9. BUREBISTA si DECEBAL au considerat, probabil, ca transmiterea prin viu grai a informatiilor cu privire la viata de zi cu zi, nu va constitui un izvor neperisabil pentru generatiile urmatoare, si nici scrierile pe piatra nu sunt perene, drept pentru care au considerat util ca informatiile esentiale, sa fie protejate si transmise, prin arhivarea lor in documente indistructibile, cu valoare atat spirituala cat si materiala, ce sa se constituie ca „Arhivele Daciei” realizate din aur, ce astazi sunt indeobste cunoscute drept „Placile de la Sinaia”. Noi consideram ca si aceste placi, ce se constituiau nu numai ca un depozit de informatii ci si ca un ideal in abordarea luptei pentru pastrarea identitatii culturale, au constituit unul din motivatiile luptei necontenite a dacilor impotriva romanilor. Sunteti de acord ?

10. Inceputul caderii IMPERIULUI ROMAN, a fost generat de retragerea fortata din DACIA a legiunilor. Consecintele permanentelor frictiuni intre DACI si ROMANI s-au manifestat si in planul diminuarii aprovizionarii IMPERIULUI cu resurse umane, bunuri materiale (aur, argint, fier, piatra, lemn, miere de albine, ceara, grau, vin) si animale, fapt ce a generat multiple stari conflictuante. Au fost acestea atat de marcante, incat sa se costituie, sau sa poata fi considerate, ca IMPLOZII in IMPERIU  ?

Fortificatiile cu valurile de pamant de la Iarcuri – Jadani – Cornesti, din Judetul Timis, Banat – Romania, de dimensiuni impresionante, sunt inca un izvor de cercetare si de informatii care ar elucida istoria zonei.

Dorim sa va retinem atentia asupra placilor de la Sinaia, prezentate si analizate in cartea „Din Arhivele Daciei”, de C.B. Stefanoski – Al Dabija, numerotate cu P.06(129), P 07 (120), precum si P.9(52) si P.10(10).

Primele doua P.06(129) si P 07 (120), fac referire la aceleasi nume de personalitati si se refera la aceleasi activitati. La fel si celelalte doua P.9(52) si P.10(10) au un continut similar, despre acelasi eveniment.

Va sugeram capitolele aferente de pe dinarhiveledaciei.wordpress.com:

http://dinarhiveledaciei.wordpress.com/2009/03/24/desemnarea-comandantilor/
http://dinarhiveledaciei.wordpress.com/2009/03/24/numerotare/
http://dinarhiveledaciei.wordpress.com/2009/03/27/cucerirea-rimepei-analiza-intre-9-si-10/
http://dinarhiveledaciei.wordpress.com/2009/03/27/cucerirea-rimepei/

Rugamintea noastra este una deosebita, si anume ,am vrea sa stim daca exista macar o placuta de la Sinaia ce sa reprezinte un tratat intre doua tari (ex: Dacia – Macedonia, intre Daci si Partii, intre Dacia si Imperiul Roman etc) si daca o astfel de placuta este tradusa de catre Dumneavoastra? 

Logica solicitarii este generata de banuiala noastra ca unele placute se realizau in dublu exemplar, cate unul pentru fiecare parte daca era vorba de intelegeri ori tratate sau daca un text era scris in doua limbi pe aceeasi tablita (ex: o placuta pentu Daci si o placuta pentru Macedoneni) si din acest motiv se turnau in matrite. Dumneavoastra ce  parere aveti? 

Raspuns:

Stimats d-ni,
DA, ARE NUMAI UNA P.121. mijloc de Decebal shi Domitsian.
Ceva am scriata shi in cartea pe pagi. 45.
Poenta tratatului este ca romani pentru „oboale” anchiriaza pamant(mai mare teritorie) de la geti pe
perioada de 3 ani.DUPU PERIOADA DE 3 ANI ARMIA GETILOR SE TOARCE PETERITORIULUI.
OBOALELE SE PLATESC SUXESIV CA CEVA CHIRIE.
PE PLACA SUNTU SCRIATE SHI „OBOALELE” DAR ACUMA NU SHTIU IN CINESUNTU, SHI NU SHTIU CAT NUMEREAZA EGZACT. ARE NISHTE NUMERE CARE ANCA NU LE AM IDENTIFICATA EGZACT.
Important este ca acuma o avem informatsia ca „TRATATLU MIJLOC DE ROMASHI DAKIA” NU ESTE TRATAT SIMPLU
DE PACE, DAR TRATAT CU CARE DACI DAU PAMANT PE PERIOADA DE 3 ANI LAROMANI.
Placa lu porta titlul „SOBIO – DU – PACEO – D – (sobor de paceodacic).
Am fapta identificarea corecta la 95% de contsinutul, ramane sa facidentificare corecta la nishte
„prefixe, sufixe” cum shi „numerlu obolilor”.
ESTE BINE DACA EGZISTA CEVA INFORMATSIE DE PARTEA LATINA (izvarelatine) LEGATA DE NUMERLU „oBOLILOR”.–––––––––––
Egzista shi nishte placi de care poate clar se contateaza ca suntufacute shi „matritse” pentru
multiplicare  informatsiilor pe piele sau pe ceva altu materialu.
Aceale placi ancep cu vorbile: „DITE CE” (zicets ce), adecvat shi peitaliana actuala „DITE CHE”.
Este evident ca contsanutul se refera CA INFORMATSIE pe mai marespatsiu de acel de Genucla shi
Dobrugea.
Cu deosebit respect,
c.B.Stefanoski – Al Dabija

Daca Tapae este trecatoare si daca Iordanes vorbeste clar despre doua trecatori peste Carpati, atunci cum se explica faptul ca cealalta trecatoare se numeste Boute

 Inseamna ca Tapae este trecatoare, iar Boute e un nume propriu

Dl. Romalo crede ca ambele sunt nume proprii si le localizeaza: Tapae la Tapia (langa Lugoj), iar Boute la Boutari, pe Valea Bistrei, langa Portile de Fier ale Transilvaniei

Si Boute ar putea fi localizat in fata trecatorilor. De exemplu Boita, pe Defileul Oltului si Bumbesti pe Defileul Jiului

Ce credeti despre Boute? E nume propriu sau nu?

Raspunsul Domnului Stefanoski:

Shi Tapae shi Boutas (Butae) suntu locatsie care se gasesc in fatsa trecatorilor.

Tot la fel shi singurile trecatoare asha se numesc: treacatoarea la Tapae shi trecatoarea la Butae.

Dar shi semantic numele Tapae shi Butae anseamna „treacatoare”, sau asocieaza pe „trecatoare”.

Pentru Tapae explicatsia o aveam data.

Pentru „Butae” tot la fel potem sa na legem de termine care au simasie de trecatoare sau „loc gol”, egz: „butoi, buteli, …..”, sau „butelnic” (instrument cu care se realizeaza „butoarca”).

„Butae” = „butoarca” in coroana de muntsi. Terminlu „butoarca” este cuvantul de baza.

Aici potem sa vorbim shi pentru „burta” care tot la fel este un largit loc in trecatoarea in corpul animalilor.

Legata de poziciile;

Dupu toate analize care le am facuta legate de razboile dacice, Tapae este pe valea Bistrei nainte de Portile de Fier, in fatsa trecatoriei (aceasta constatatsie este rezultatu numaiu de acea ce o avem de la istorici, dar shi de logica militara de realizare una ciocnire mijloc de doo marr grupatsiur, vorba este de masa de oamini care au nevoe de mai mare spatsiu, DAR SHI NEVOE DE POSIBILITATEA DACA LUPTA NU MERGE POZITIV, DE RETRAGEARE IN TRECATOAREA UNDE ESTE POSIBIL SA ORGANIZATS REZISTENTSA CU FOARTE MIC NUMER DE LUPTATORI) .

Pentru Butae nu pot cu sigura sa determinez, este in fatsa trecatorilei pe Jiului, sau pe Oltului. Acuma nu am nici un unic „sem” de care pot sa mi leg.

Daca respectam ca Iordanes erra notar care traia de dreapta parte de Dunare; pentru el prima treacatore este Valea Oltului, doua este Valea Bistrei. Eu nu u cunosc valea Jiului. De pe harta nu pot sa ved ca in vechime potea sa prezenta „trecatoare” numai pentru oamini shi cai, dar shi pentru mare  „comora”, cum shi machinile pentru destrugeare zidur, care mergea cu ei.

Iordanes vorbeashte pentru „COROANA DE MUNTSI” vizavi de Moesia peste Dunare (nu vorbeashte numai de colinele ojur de Lugoj shi Caransebesh).

Cat este cunuscuta Moesia in timpul al Iordanes erra pe toata lunzime de Dunare de Singidunum, incluziv in est shi Nicopole.

In urma solicitarii care am primit-o din partea Dlui Dan Olteanu in legatura cu etimologia cuvantului „Tapae”, am cerut opinia Dlui Branislav Stefanoski al Dabija, autor al cartii „Din Arhivele Daciei”, traducere si interpretare a 15 „placi de la Sinaia”. Totodata anuntam ca in curand va apare interpretarea altor placi.

TAPAE

(analiza semanto-etimologica)

 

Iordanes in „Getica” cap.74. scrie clar ca corona de muntsi de partea spre Getsia are numai doua trecatori: Tapas shi Boutas.

Tot la fel in cap. 63. vorbeashte pentru localitatea Tapis, unde Darius are perduta 8.000 de luptatori.

Ce poate s-anseamna toponimul Tapae cand clar sa shtie ca este vorba de foarte importanta trecatoare, una de numai doole posibile, prin care poate sa treaca prit Carpatsi.

In „Din arhivele Daciei”, pag.49/54. vorbescu pentru placa P.1. „Sigiliul lui Burebista”, shi o dau explicatsia: „tapo” („tápă” = sigiliu, jgheab, rigolă), in esentsia „shtampila” reprezinta GRAVURA peste metal rotundu care se foloseashte la inregistrarea documentelor.

 

Legata de simasia termenului „Tapae”, legatura este la cuvantele de limba daco-romana:

 

 „tápă” = jgheab, rigolă, LOC JGHEABAT (jgheab = jleb/ este de origina slava).

 

tapură” = crapatura tu metal.

 

Tápă” este de origina geto- skita (nu egzista in alte limbe).

 

TAPAE este = „TRECATOARE”, de fapt este  „tápă” (jgheab, rigolă) LOC JGHEABAT in coroana de muntsi, sau crapatura in coroana de muntsi.

 

Trecatoarea de fapt este „strimtoare” (LOC JGHEABAT,  crapatura) drum acel mai direct shi mai ushor care da posibilitate sa trecem de la una la alanta parte de coroana de muntsi care suntu ca ceva zid care nu este posibil sa fie trecut pe alta pozicie.

 

(Explicatsia potem sa o larzim cu comparatsie cu terminlu INVERZ, „tapă” = „dop de pluta”, shi adecvatul:

„tappo” de limba italiana (tappare = a astupa, a inchide), „tapa” de makedona, greaca shi limbile slave, unde este cu simasie de „inchizator, cep, dop, bushon”, tu pararela cu makedonescul „clisura” = „trecatoare”.

„clisura” = „clisa + sura” (inchis + pliu, fald (sinuos, sherpuitor)), se vorbeashte pentru inchizator a de fapt este „drum deshchis”.

Sau daco-romanescul „a astupa”, sau makedonescul „astupa, astăpă” = „as + tupa/tăpă ” = va-s +  tupa/tăpă ( ve + inchide). Poenta este ca „tapa” este „capac, inchizator” dar de dimenzie foarte mici, adecvate pe simasia de „trecatoare stresa”. Shi daca „trecatoare este stresa” acea este adecvata pe „inchizator” ).

 

Explicatsia completa cauta mai multu lucru, mai multe pagine.

Limba a mea romana este oarfana sa pot acea sa o fac pe romaneashte.

 

Cred ca explicatsia egzacta:

 

 TAPAE este = „TRECATOARE”, de fapt este  „tápă” (jgheab, rigolă) LOC JGHEABAT in coroana de muntsi, sau crapatura in coroana de muntsi.

 

este acea mai shcurta shi mai clara explicatsie practica.

 

c.B.Stefanoski – Al Dabija