Like this:
One blogger likes this post.
ianuarie 13, 2012
Herodot, Dio Cassius, Dio Chrisostomus si altii au lasat inestimabile dovezi despre geto-daci. Majoritatea documentelor insa nu s-au pastrat. Trebuie insa remarcat faptul ca la Institutul de Arheologie “Vasile Parvan” din Bucuresti se mai pastreaza aproximativ 32 de placi de plumb inventariate, cunoscute sub numele de “PLACILE DE LA SINAIA”. Aceste placi scrise in limba vechilor geto-daci, limba pelasga, fac parte din Arhiva Regatelor Geto-Dacice, ca marturii incontestabile ale autoritatii statului Geto-Dac.
Informatiile de pe placi sunt cu atat mai valoroase cu cat ele ne dezvaluie continutul unor evenimente, documente, asezari ale vremii ( aliante, intelegeri, contracte intre regate si imperii, planuri, harti, ritualuri, denumiri, nume de conducatori, zeitati, preoti, regi, generali, strategii, tezaure, transporturi, obiective, palate, cetati, armate, culturi, animale, vegetatie etc). Toate acestea sunt prezentate intr-o ordine desavarsita cu detalii esentiale pentru acea vreme. Nimic din continutul placilor nu contrazice marturiile din documentele ramase de la marii istorici ai vremii, ci mai mult, vin sa completeze in detaliu fapte certe.
In acest context nu intelegem inversunarea reprezentantilor de la Institutul de Arheologie ” Vasile Parvan” din Bucuresti care atribuind acestor placi calificativul de ” falsuri”, realizate de somitati ale stiintei romanesti ( ori Hasdeu, ori Densusianu, ori Heliade Radulescu) oculteaza studierea informatiilor aflate pe aceste placi; dar chiar si asa placile trebuiau sa constituie o componenta de valoare inestimabila a operei acelui autor.
Este greu de crezut faptul ca cele 32 de placi detinute de Institutul de Arheologie ar fi putut sa fie creatia unei somitati a stiintei romanesti, dar cu atat mai greu de crezut este faptul ca somitatea ar fi creat aproximativ 80 de placi, prezentate in fotografiile din cartea domnului ing. Dan Romalo “Cronica geta apocrifa pe placi de plumb?”. Toate acestea sunt si mai greu de crezut daca tinem cont ca Tezaurul de la Sinaia ar fi fost mult mai mare, circa 514 placi (candva probabil de aur) dintre care jumatate placi mari (aproximativ un mp.).
Consideram ca este momentul a afla adevarul consemnat pe placi, ce constituie documente istorice relevante.
ianuarie 15, 2012 at 7:17 pm
From: [ No Subject ]
Sunday, January 15, 2012 7:10 P
“jupan voda”
Add sender to Contacts
To:
ihaiduc@acad.ro
In atentia Presedintelui Academiei dl. Ionel Haiduc
Cu deosebita insistenta , solicitam pentru celor responsabili din Academia Romana ,mai ales celor cu responsabilitati la Institututl de Arheologie “Vasile Parvan” :
1. Sa ne spuna cind au fost aduse la Intitutul de Arheologie placile din plumb , pe care cei din conducerea institutului le considera falsuri? In secolul 19? In secolul 20?in 1940? Dupa inventarul Pelesului?Dupa 1970? Dupa anul 2000?
2. Cind au fost inventariate placile din plumb cu insemnari , considerate de cei de la conducerea institutului falsuri?
3. Cine a realizat falsurile si de ce le-a adus sa fie depozitate la institut ? Daca puteti aduce precizari?
4. Cite falsuri au fost inventariate la institut?
5. De ce la institute nu se mai afla decit 30 de placi? Cine a luat celelelte placi? Cine a permis instrainarea unor placi si in ce conditii ?
6. Cum explica cei de la institut ca o parte din placile din plumb au ajuns in strainatate?
7. Daca a fost initiat un program de cercetere a placilor si daca exista o expertiza si o evaluare a acestora ?
8. Cine a avut anterior si cine are actualmente responsabilitati asupra placilor din plumb?
Prof. A Ionescu
ianuarie 20, 2012 at 9:04 pm
[...] Efectele mineritului cu cianuri pe alte meleaguri [...]